Informaţie de sensibilizare a publicului şi agenţilor economici referitor la Hotărîrea Guvernului nr. 25 din 20.01.2014 cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător - art. 56; Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic - art. 17 şi 20)
Uniunea Europeană a interzis utilizarea produselor ce conţin azbest încă din 2005. În România, în scopul protecției sănătății populației și a mediului, de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise „toate activitățile de comercializare și de utilizare a azbestului și a produselor care conțin azbest".
Prin prezenta Ministerul Mediului informează, că Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrea Guvernului nr. 25 din 20.01.2014 cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative.
Motivarea necesităţii elaborării actului normativ: În anul 2013 Ministerul Mediului a elaborat proiectul privind modificarea şi completarea unor acte legislative, care a fost supus consultărilor publice. Documentul a fost elaborat în scopul protecţiei aerului atmosferic, inclusiv şi în context transfrontier, împotriva efectelor adverse cauzate de emisiile intenţionate şi neintenţionate, care reies din producerea, importul, introducerea pe piaţă şi utilizarea în procesele tehnologice a unor substanţe periculoase (azbest, poluanţii organici persistenţi, metale grele şi compuşii acestora) şi produse cu conţinutul acestora.
Măsurile prevăzute de proiectul Legii vor contribui la prevenirea şi reducerea impactului poluării atmosferice asupra altor componente de mediu, ecosistemelor şi sănătăţii umane, prevenirii majorării de acumulare pe viitor a deşeurilor periculoase, precum şi la executarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în urma ratificării tratatelor internaţionale, care stabilesc cerinţele de reducere sau eliminare a emisiilor intenţionate şi neintenţionate a unor substanţe periculoase în atmosferă, inclusiv prin reglementarea şi stabilirea măsurilor de interzicere şi/sau restricţionare a substanţelor periculoase şi produselor care conţin aceste substanţe.
În contextul celor expuse, este necesar de menţionat, că Republica Moldova este parte la un şir de tratate internaţionale, şi anume:
- Protocolul privind poluanţii organici persistenţi și Protocolul privind metalele grele la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificat prin Legea nr. 1018-XV din 25.04.2002;
- Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19 februarie 2004;
- Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 389-XV din 25.11.2004 şi care reglementează un şir de substanţe periculoase, inclusiv şi fibrele de azbest;
- Protocolul privind registrele emisiilor şi transferului de poluanţi laConvenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului, ratificat prin Legea nr. 88 din 26.04.2013.
Întru executarea Decretului nr. 819 din 04 octombrie 2013 al Preşedintelui Republicii Moldova „Pentru aprobarea semnării Convenţiei de la Minamata cu privire la mercur", în ziua de 10.10.2013 Republica Moldova a semnat Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, adoptată de Conferinţa Reprezentanţilor Plenipotenţiari, care a avut loc între 7-11 octombrie 2013 în or. Kumamoto, Japonia. Necesită a fi menţionat, că prevederile introduse în proiectul de lege corespund abordărilor europene, ţinînd cont de faptul, că în Uniunea Europeană toate tipurile de azbest, produsele cu conţinut de azbest şi alte produse periculoase, incluse în proiectul Legii, sînt interzise, în majoritatea membrilor UE sunt deja realizate măsurile de scoatere din uz a produselor cu conţinut de azbest.
La luarea de către Guvernul Republicii Moldova a deciziei privind aprobarea proiectului de lege s-a ţinut cont de faptul că substanţele periculoase incluse, precum şi produsele cu conţinutul acestora nu se produc în Republica Moldova. Concomitent a fost luată în considerare avizarea pozitivă a acestui proiect de către ministerele şi instituţiile interesate, precum şi susţinerea de către Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova şi Comitetul Executiv al Găgăuziei.
Scurt istoric de trecere treptată la interzicerea unor substanţe periculoase, inclusiv şi azbestului: Iniţiativele referitor la luarea deciziilor pentru a interzice unele produse chimice periculoase, inclusiv şi din categoria poluanţilor organici persistenţi sau cu conţinut de mercur, nu sunt noi, fiind lansate încă în anii '70 în scopuri de protecţie a sănătăţii omului şi a mediului înconjurător. Grație acestora au fost interzise unele substanţe chimice periculoase folosite în sectorul agricol şi silvic.
Activităţile pentru a interzice azbestul şi articolele cu conţinut de azbest la fel nu sînt noi, fiind abordate în repetate rînduri încă din anii '90 şi întreprinse primele acţiuni pentru restricţionarea acestora prin promovarea unor modificări în normele în construcţii. Ulterior au fost realizate activităţile de consolidare a cadrului legislativ-normativ prin interzicerea importului în ţara a deşeurilor, inclusiv şi cu conţinut de azbest, stabilirea unor cerinţe stricte de gestionare a azbestului în cadrul normativ, în primul rînd la transportarea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv şi clasificarea, etichetarea şi ambalarea azbestului, controlul transportării transfrontiere a deşeurilor cu conţinut de azbest şi eliminării acestora etc., precum şi prin activităţile de ratificare şi implementare a tratatelor internaţionale de mediu care reglementează substanţele periculoase, produsele cu conţinutul acestora, stocurile şi deşeurile lor, etc.
În anul 2008 Ministerul Mediului cu implicarea experţilor internaţional, a reprezentanţilor autorităţilor administrative centrale şi comunităţii civile, a elaborat, publicat şi diseminat Profilul Naţional privind Managementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova, care a servit ca baza pentru elaborarea şi promovarea noii politici de gestionare integrată a substanţelor chimice pe întreg ciclul de viaţă, stabilită ulterior în Programului naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 973 din 18.10.2010. Programul stabileşte lista substanţelor prioritare pentru reglementare şi restricţionare (azbest, poluanţii organici persistenţi, metale grele şi compuşii acestora) şi măsurile necesare de soluţionare a problemelor şi riscurilor asociate cu substanţele chimice periculoase.
Întru executarea Programului menţionat şi în scopul prevenirii poluării mediului şi impactului negativ asupra sănătăţii omului, implementării prevederilor tratatelor internaţionale sus menţionate şi ţinînd cont de prevederile art.10 al Convenţiei Rotterdam şi regulilor stabilite pentru comunicaţii şi schimbul de informaţii, Ministerul Mediului, fiind autoritatea naţională desemnată (AND) pentru Convenţia Rotterdam şi utilizînd un mecanism preventiv, a expediat în anii 2011-2012 Secretariatului Convenţiei răspunsurile interimare de import, prin care a notificat, că Republica Moldova nu va elibera consimţămintele de import pentru substanţele periculoase, inclusiv şi categoriile de azbest, listate în Anexa nr. III la Convenţia Rotterdam. Astfel, prin acest mecanism de schimb a informaţii 179 ţări părţi la Convenţia Rotterdam, precum şi ţările non-părţile, care, totodată, folosesc acest mecanism sînt informate privind decizia interimară a Republicii Moldova referitor la nepermiterea importului în Republica Moldova a substanţelor indicate.
În anul 2013 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrile Guvernului, destinate prevenirii riscurilor asociate cu substanţele chimice la locul de muncă:
- H.G. nr. 244 din 08.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, care se aplică activităţilor în care lucrătorii sînt expuşi sau sînt susceptibili de a fi expuşi la praful provenit din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest,
- H.G. nr. 324 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă.
Conținutul actelor au ca obiectiv stabilirea cerinţelor protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor, inclusiv prevenirea acestor riscuri, care decurg sau pot decurge din expunerea la azbest la locul de muncă, care provin sau pot proveni din efectele agenţilor chimici prezenţi la locul de muncă ori ca rezultat al oricărei activităţi profesionale care implică agenţi chimici.
Descrierea aspectului social şi ecologic
Impactul social: Avînd în vedere că substanţele care se conţin în materialele şi produsele sus menţionate prezintă proprietăţi toxice, provoacă efecte nocive asupra mediului şi sănătăţii omului, în primul rînd asupra sănătăţii copilului, rezistă la degradare, se bioacumulează şi se transportă prin aer peste graniţele internaţionale. Depozitarea departe de locul de provenienţă, interzicerea şi restricţionarea acestora, precum şi a produselor cu conţinutul acestora, induce la efecte benefice asupra sănătăţii populaţiei actuale cît şi asupra generaţiilor viitoare.
Impactul asupra mediului: Proiectul Legii are ca scop reducerea şi/sau eliminarea efectelor negative ale unor produse cu conţinut de substanţe periculoase asupra aerului atmosferic, precum şi mediului în ansamblu, ecosistemelor şi, respectiv, asupra sănătăţii omului. Concomitent efectul implementării prevederilor tratatelor internaţionale este unul benefic în dezvoltarea durabilă la nivel naţional şi internaţional.
Informarea publicului
Pe parcursul ultimelor ani publicul a fost informat prin intermediul paginii web ale Ministerului Mediului şi oficiilor specializate despre elaborarea cadrului politic, legislativ şi normativ de mediu care ţin de reglementarea substanţelor chimice, stocurilor şi deşeurilor acestora, precum şi despre implementarea proiectelor de asistenţă tehnică, privind impactul substanţelor chimice periculoase asupra mediului şi sănătăţii omului, prevederile tratatelor internaţionale care reglementează substanţele chimice, stocurile şi deşeurile acestora, precum şi măsurile întreprinse sau planificate pentru soluţionarea problemelor asociate cu aceste substanţe şi produsele cu conţinutul acestora.
În anul 2013 Ministerul Mediului în comun cu Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect" a realizat următoarele activităţi:
- a fost lansată şi desfăşurată pentru prima dată în Republica Moldova Săptămîna Naţională a Securităţii Chimice cu genericul "Eşti conştient? Fii şi informat - citeşte eticheta! Spuneţi NU! - produselor ce conţin substanţe chimice periculoase!", destinată de a contribui la îmbunătăţirea cunoştinţelor consumatorilor privind substanţele chimice şi la crearea dialogului durabil cu publicul larg în domeniul promovării unui management adecvat al substanţelor chimice. Realizarea activităţilor, de asemenea, a fost susţinută de către Ministerul Educaţiei şi Agenţia pentru Protecţia Consumătorilor şi a avut o rezonanţă largă în mass-media;
- au fost elaborate, publicate şi diseminate Ghidul practic pentru societate civilă privind securitatea chimică şi un şir de alte publicaţii, inclusiv „Studiu de caz: Utilizarea azbestului în Republica Moldova"; „Iniţiativa globală privind eliminarea plumbului din vopsele"; „Noi reglementări la nivel global în reducerea poluării cu mercur" şi altele.
În contextul celor expuse, Ministerul Mediului va continua activităţile de informare şi sensibilizare a agenţilor economici şi publicului privind interdicţiile şi restricţiile pentru unele substanţe periculoase şi produsele cu conţinutul acestora, inclusiv şi azbestul şi produsele cu conţinut de azbest, impactul azbestului asupra mediului şi sănătăţii omului.
Ce este azbestul?
Azbestul este o fibra minerala. Poate fi identificata doar cu un tip special de microscop. Sunt mai multe tipuri de fibre de azbest. In trecut, azbestul a fost adaugat unei varietati de produse pentru a le intari si pentru a le face rezistente la foc si pentru a izola caldura.
Cum poate azbestul sa-mi afecteze sanatatea?
Din studiile efectuate pe oameni care au fost expusi la azbest in fabrici si santiere navale, stim ca inhalarea unor cantitati mari de azbest poate creste riscul aparitiei de: cancer pulmonar, mesotelioma, un cancer localizat la limita dintre piept si cavitatea abdominala, si azbestoza, in care plamanii devin plini de tesut fibros.
Unde pot intalni azbestul si cand poate fi el o problema?
Multe din produsele fabricate astazi nu contin azbest. Acele cateva produse care inca mai contin azbest ce poate fi inhalat, este obligatoriu sa fie etichetate in sensul acesta. In orice caz, pana in anii '70, multe din materialele de constructii folosite acasa contineau azbest. Produsele cunoscute care puteau contine azbest in trecut, si conditiile in care acestea puteu emana fibre includ:
Tevile de abur, boilerele, si furnalele izolate cu o manta de azbest sau banda de hartie de azbest. Aceste materiale, puteau emana fibre de azbest, daca erau deteriorate, reparate sau indepartate necorespunzator.
Placile de pardoseala elastica (vinil azbest, asfalt, si cauciuc), captuseala invelisuli de vinil si adezivii folositi la montarea placilor. Slefuirea placilor putea emana fibre. La fel ca si slefuirea sau razuirea podelei in timpul demontarii.
Stratul de ciment, cartonul de azbest, si hartia folosite ca izolatie in jurul furnalelor si a cosurilor. Repararea sau demontarea instalatiilor putea emana fibre de azbest. La fel ca si taierea, sfasierea, slefuirea, gaurirea sau debitarea izolatiei.
Izolatia fonica sau materialele decorative pulverizate pe pereti si tavane. Materialele desprinse, faramitate sau afectate de inundatie puteau emana fibre. La fel si slefuirea, gaurirea si faramitarea lor.
Carpirea si compusii de imbinare pentru pereti si tavane, si vopselurile texturate. Slefuirea, razuirea sau gaurirea acestor suprafete putea emana fibre de azbest.
De asemenea multe dintre produsele de uz casnic vechi cum ar fi manusile rezistente la foc, acoperisul sobelor,fiarele de calcat si uscatoarele de par. Placutele de frana, discul de ambreiaj, si garniturile automobilelor.
Ce trebuie facut si ce nu trebuie facut în cazul azbestului.
Limitati la minimum activitatile in orice zona unde sunt materiale deteriorate ce pot contine azbest.
Luati toate masurile necesare pentru a preveni deteriorarea materialelor ce contin azbest.
Aveti grija ca demontarea sau reparatiile majore sa fie facute de catre profesionisti.
Nu taiati, nu slefuiti, sau nu gauriti materialele care contin azbest.
Nu slefuiti sau nu incercati sa nivelati pardoselile din azbest.
Cand pardoselile de azbest trebuiesc inlocuite, montati linoleum peste daca este posibil.
Nu tarati materialele care pot contine azbest prin casa.
Daca nu puteti evita sa treceti prin zona respectiva, curatati-o cu un mop ud. Daca o zona mare trebuie curatata apelati la un specialist.
Reparatiile minore ar trebui de asemenea sa fie facute de catre specialisti deoarece exista riscul expunerii la fibre de azot.
Daca totusi decideti dumneavoastra sa faceti reparatiile minore, inainte sa va apucati de ele, examinati cu atentie zona deteriorata pentru a va asigura ca este stabila. Ca o problema generala, orice zona care este mai mare decat marimea mainii dumneavoastra nu este o reparatie minora.
Este indicat pentru sănătatea noastră și a celorlalți să ne informăm asupra materialelor ecologice și sănătoase ce există înainte să începem să renovăm sau să construim o casă.
REFERINȚE:
1. Hotărîrea Guvernului (Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător - art. 56; Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic - art. 17 şi 20) este publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 17-23 din 24.01.2014 şi poate fi găsită la pagina web: http://lex.justice.md/index.php?action=view&;view=doc&lang=1&id=351262 .
2. Proiectul Legii (în două limbi) poate fi găsit pe pagina web a Parlamentului Republicii Moldova: http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2116/language/ro-RO/Default.aspx, fiind transferat de Guvern Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova spre examinare şi înregistrat cu nr. 13 în ziua de 21.01.2014. Ţinem să concretizăm, că pe pagina web a Parlamentului, menţionată sus, va fi reflectat şi mersul examinării acestei legi.
3. Autoritatea publică centrală de mediu a expediat în anii 2011-2012 Secretariatului Convenţiei răspunsurile interimare de import, prin care a notificat, că Republica Moldova nu va elibera consimţămintele de import pentru substanţele periculoase, inclusiv şi categoriile de azbest, listate în Anexa nr. III la Convenţia Rotterdam. Răspunsurile de import sus menţionate au fost publicate în Circularul PIC XXXV, distribuit la data de 12.06.2012 şi sînt accesibile pe pagina web a Convenţiei Rotterdam: http://www.pic.int/Portals/5/en/Circular/Circ35-EN.pdf.
Descrierea aspectului normativ al proiectului Legii:
Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993: Proiectul Legii stabileşte noul text al literei d) din art. 56 al Legii nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător, cu următorul cuprins: „d) să retehnologizeze activităţile de producere pentru a sista emisiile în atmosferă a substanţelor care distrug stratul de ozon, prafului şi fibrelor de azbest, precum şi pentru a reduce sau sista emisiile substanţelor periculoase din categoria poluanţilor organici persistenţi şi metalelor grele, reglementate de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte;".
Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997: Prin proiectul Legii se modifică şi se completează articolele 17 şi 20 din Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic, precum şi Legea se completează cu anexa, în care sunt listate substanţe şi produse, interzise pentru fabricare, import, introducere pe piaţă internă, comercializare şi folosire în procesele tehnologice.
În art. 17 este introdus noul cuprins al aliniatului (3), prin care se interzice „producerea, importul, transportul, depozitarea, comercializarea pe piaţă internă şi utilizarea produselor petroliere etilate, absorbantelor şi aditivelor halogenate pentru aceste produse, precum şi tetrametilplumbului (CAS nr. 75-74-1) şi tetraetilplumbului (CAS nr. 78-00-2)". La stabilire acestei prevederi au fost luate în considerare cerinţele punctului 21 din Regulamentul cu privire la depozitarea şi comercializarea cu ridicata, prin sistem automatizat, a produselor petroliere identificate, aprobat prin H.G. nr. 1116 din 22.08.2002, precum şi prevederile Convenţiei Rotterdam care reglementează tetrametilplumb şi tetraetilplumb. Se aşteaptă, că această măsură va contribui la reducerea poluării aerului cu plumb şi alte substanţe periculoase, care se degajează de transport rutier cu gazele de eşapament în cazul folosirii produselor petroliere etilate şi componentelor acestora, ceea ce va avea efectul pozitiv asupra sănătăţii omului şi în primul rînd asupra sănătăţii copiilor.
Art. 20 este completat cu un aliniat nou, care stipulează: „(3) În scopul protecţiei aerului atmosferic şi prevenirii impactului poluării atmosferice asupra sănătăţii omului, altor componente de mediu şi ecosistemelor, se interzice fabricarea, importul, introducerea pe piaţă internă, comercializarea, folosirea în procesele tehnologice şi la efectuarea lucrărilor de construcţii a materialelor şi articolelor de construcţii şi produselor chimice listate în anexa la prezenta lege."
Anexa la Lege stabileşte Lista materialelor şi articolelor de construcţii şi produselor chimice interzise, conform articolului 20, alineatul (3), care acoperă:
În pct. 1 - materialele şi articolele de construcţii, constînd din sau care conţin azbest, indiferent de natura sau originea acestuia, şi anume: actinolit (CAS nr. 77536-66-4); amosit (CAS nr. 12172-73-5); antofilit (CAS nr. 77536-67-5); crisotil (CAS nr. 12001-29-5); crocidolit, (CAS nr. 12001-28-4); tremolit (CAS nr. 77536-68-6). Din aceste considerente, nu se recomandă agenţilor economici să continue importul azbestului şi produselor de azbociment în ţară. Concomitent atenţionăm, că proiectul Legii stabileşte o derogare la pct. 1, conform căreia „materialele de construcţii cu conţinut de azbest aflat deja în uz se utilizează în continuare pînă la încheierea ciclului lor de viaţă".
În pct. 2 - cimentul şi amestecurile care conţin ciment, „dacă acestea conţin, atunci cînd sunt hidratate, o cantitate de crom hexavalent solubil mai mare de 0,0002 % din totalul greutăţii de ciment uscat".
În pct. 3 - produse chimice care conţin metalele grele, şi anume: Carbonaţii de plumb (CAS nr. 598-63-0 şi 1319-46-6) şi sulfaţii de plumb (CAS nr. 7446-14-2 şi 15739-80-7), compuşii de mercur, de arsen, de cadmiu, precum şi compuşii organostanici, ca atare sau în amestecuri, atunci cînd aceste substanţe sau amestecurile respective sînt destinate utilizării: a) în vopsele; b) pentru conservarea lemnului, precum şi lemnul tratat de substanţele menţionate; c) în tratarea apelor industriale, indiferent de utilizarea acestora;d) pentru impregnarea textilelor industriale cu regim intens de utilizare şi a firelor textile utilizate la producerea acestora; e) în materialele pentru podele şi cele pentru acoperirea pereţilor. Atenţionăm, că în contextul pct. 3, începînd din 01 ianuarie 2015 este interzisă introducerea pe piaţă a lemnului tratat cu substanţele menţionate şi vopselelor cu conţinutul acestora.
În pct. 4 -poluanţii organici persistenţi, reglementaţi de Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi şi Protocolul privind poluanţii organici persistenţi la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, la care Republica Moldova este parte".