Prima Contact Harta
 Română  English
 
 
Prima / CADRUL NAŢIONAL / Materiale informaţionale / Noutăţi / Cel puţin 227 de activiști de mediu au fost asasinaţi în 2020, în medie câte patru pe săptămână
Cel puţin 227 de activiști de mediu au fost asasinaţi în 2020, în medie câte patru pe săptămână
13.09.2021  
  sursa 
imprimare

 

https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/cel-putin-227-de-activisti-de-mediu-au-fost-asasinati-in-2020-in-medie-cate-patru-pe-saptamana-1666067

 

Cel puţin 227 de activiști de mediu au fost asasinaţi în 2020, în medie câte patru pe săptămână, majoritatea în America Latină, a evidențiat ONG-ului internațional Global Witness, într-un raport publicat luni şi care exprimă îngrijorări în legătură cu această cifră-record, informează AFP şi dpa.

 

Pentru al doilea an consecutiv, Columbia se clasează în fruntea acestui clasament terifiant, cu 65 de activişti climatici şi lideri comunitari ucişi pentru angajamentul lor în favoarea apărării naturii și mediului înconjurător. În afară de Columbia, crimele se concentrează și în țări precum Mexic (unde au fost 30 de persoane ucise), Filipine (unde au fost 29 de persoane ucise), Brazilia (unde au fost 20 de persoane ucise), Honduras (unde au fost 17 de persoane ucise) şi în alte peste 15 ţări, transmite Agerpres. 

Aproape „trei atacuri din patru" au avut loc în America Centrală şi în America de Sud, adaugă Global Witness, care subliniază că aceste atacuri sunt în creştere constantă din 2018.

Concret, toate asasinatele, cu excepția unuia, au avut loc în afara Americii de Nord, Europei și Oceaniei. Potrivit The Guardian, care citeză date din raport, conflictul legat de mediu afectează disproporționat, la fel ca și criza climatică, națiunile cu venituri mai mici. Comunitățile indigene au suferit mai mult de o treime din crime, în ciuda faptului că reprezintă doar 5% din populația lumii.

Victimele au mai multe în comun: 70% dintre ele militau pentru a pune capăt defrişărilor. Printre victime se numără biologul columbian Gonzalo Cardona, cunoscut în lumea științifică pentru salvarea papagalului cu urechi galbene de la dispariție. Acesta a fost ucis de o bandă criminală pentru pozițiile sale activiste. De asemenea, nivelul de violență și intimidare a ajuns la cote alarmante, încât un băiat clumbian de 12 ani, Francisco Vera, a primit amenințări anonime cu moartea  pe Twitter pentru că avea poziții dure în ceea ce privește mediul și clima.

Pandemia nu i-a ajutat pe activiștii climatici

Blocajele generate de pandemia de COVID-19 a oferit puțin răgaz activiștilor de mediu, deschizând în același timp noi  perspective de exploatare pentru braconieri. „2020 trebuia să fie anul în care lumea a stat pe loc, însă acest lucru nu s-a tradus în mai puține atacuri asupra activiștilor climatici și asupra mediului", a transmis Chris Madden, unul dintre autorii raportului. „În unele țări, protestele au fost restricționate din rațiuni pandemice, în timp ce anumitor industrii li sa permis să continue să exploateze resrusele naturale. S-a văzut acest lucru foarte clar cu industria minieră din Filipine și exploatarea forestieră din Amazon", a mai adăugat Madden.

În noul său raport, ONG-ul Global Witness a citat un raport Freedom House care a constatat că 158 de țări au impus noi restricții asupra demonstrațiilor din cauza pandemiei. În unele cazuri, restricțiile asupra protestelor chiar au înrăutățit lucrurile, facilitându-le asasinilor capcitatea de a-și localiza țintele și făcându-i pe militanții pentru protecția mediului mai vulnerabili la atacuri.

Totodată, pandemia a făcut mai dificilă capacitatea experților Global Witness și a partenerilor lor de a investiga circumstanțele fiecărei crime. S-a descoperit că cel puțin 30% din atacurile înregistrate erau legate de exploatarea resurselor, în principal exploatarea forestieră, exploatarea minieră și barajele hidroelectrice. Dar în mai mult de 100 de cazuri, cauza asasinatelor a fost neclară.

Victorii de etapă

Global Witness a prezentat, de asemenea, câteva victorii notabile înregistrate de activiștii climatici în 2020. Printre acestea se numără suspendarea planului a două companii chineze de a construi o mină de cărbune în parcul național Hwange din Zimbabwe, o mișcare pentru care s-au lupatat membrii Asociației pentru dreptul mediului din Zimbabwe.

La rândul lor, activiștii de mediu din SUA și Canada au încetinit extracția nisipurilor bituminoase și au exercitat presiuni asupra băncilor pentru a opri finanțarea explorării în Arctica.

În Africa de Sud, un înalt tribunal al țării a anulat aprobarea construirii unei centrale electrice pe cărbune în provincia Limpopo, iar în Brazilia, comunitatea indigenă Asháninka a câștigat în instanță dreptul la despăgubiri materiale pentru defrișările ilegale ale teritoriului lor, pe care le-a exercitat o companie de exploatare forestieră.

Starea actuală și ce s-ar putea întâmpla pe viitor 

Global Witness realizează aceste statistici încă din 2012 şi constată în acest cel mai recent raport o creştere constantă a acestui tip de crime în ultimii trei ani, având în vedere că au fost înregistrate 167 de ucideri ale activiștilor climatici în 2018 şi 212 ucideri ale acestora în 2019.

În acest an, experții Global Witness au vrut să atragă atenţia asupra „industriilor care sunt cauza crizei climatice şi atacurilor împotriva apărătorilor mediului". Exploatarea lemnului, construcţia de baraje, agro-industria şi exploatarea minieră sunt sectoarele legate de majoritatea asasinatelor.

„Cererea de profituri tot mai mari cu un preţ cât mai mic posibil pare să se traducă întotdeauna la final prin ideea că cei care împiedică proiectele trebuie să dispară", a comentat jurnalistul american Bill Mckibben, specialist în probleme de mediu, citat în raport.

Printre recomandările sale, ONG-ul Global Witness îndeamnă Organizaţia Naţiunilor Unite să „recunoască oficial dreptul la un mediu sănătos", care reprezintă un „vid enorm" în sistemul actual de apărare a drepturilor omului.

În plus, Global Witness a prezentat și câteva propuneri pentru guverne și companii pentru ca acestea să reducă riscurile violenței în ceea ce privește exploatarea resurselor. Astfel, ONG-ul internațional și-au pus speranța într-un nou proiect de lege elaborat în viitorul apropiat de Comisia Europeană, care ar impune companiilor să aibă obligația de a respecta drepturilor omului și de mediu asupra lanțurilor de aprovizionare. Pe de altă parte, ONU lucrează la un tratat internațional obligatoriu privind afacerile și drepturile omului, însă mai este un drum lung de parcurs înainte ca astfel de măsuri să reducă impunitatea care permite uciderea aciviștilor de mediu. 

 

 

 


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Prima   Contact   Harta
vizitatori: 2018958
sus
B2B and B2C solutions , Branding & Graphic Design Services,Website Design and Development , E-Commerce Systems,Software Application Architecture and Development,Multimedia solutions , 2D/3D modeling & animation solutions,Video & Post Production Creat de Trimaran
 
SCHIMBAREA CLIMEI – esenţa fenomenului   /   CADRUL INTERNAŢIONAL   /   CADRUL NAŢIONAL   /   CERCETĂRI ŞI MODELARE   /   DOCUMENTE   /   UIPM
Tel. +373 22 232247   /  Fax. +373 22 232247

Adresa: str. Alexandru cel Bun 51A, mun. Chisinau, Republica Moldova