Prima Contact Harta
 Română  English
 
 
Prima / CADRUL NAŢIONAL / Materiale informaţionale / Noutăţi / Proiectul Administrației Prezidențiale: Schimbările climatice trebuie să devină un subiect prioritar pentru fiecare român
Proiectul Administrației Prezidențiale: Schimbările climatice trebuie să devină un subiect prioritar pentru fiecare român
16.07.2021  
  sursa 
imprimare

 

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/proiectul-administratiei-prezidentiale-schimbarile-climatice-trebuie-sa-devina-un-subiect-prioritar-pentru-fiecare-roman-1595145

 

În ultimele săptămâni, știrile care țin prima pagină în presa internațională sunt cele care anunță 50 de grade Celsius în Canada, într-un sat din Parcul Național al Ghețarilor, faptul că satul a ars în întregime din cauza temperaturilor, și că peste 500 de oameni au murit „subit" de căldură în Canada și nordul SUA. În zilele următoare, au fost înregistrate 54,6 grade Celsius în California și incendii devastatoare au distrus din nou statul american. Permafrostul din Siberia arde de două luni, sunt incendii uriașe și în Arizona, iar aproape în fiecare zi sunt publicate rapoarte ale unor oameni de știință de prestigiu care avertizează că omenirea se află pe ultima sută de metri înaintea unui dezastru climatic planetar.

 

O parte din guvernele lumii încearcă, măcar declarativ, să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice. Comisia Europeană a prezentat, chiar miercuri, un set de 12 propuneri care au drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe continent cu 55% la orizontul anului 2030, comparativ cu anul 1990. Printre propunerile Bruxelles-ului, care vor face obiectul negocierilor între eurodeputaţi şi statele membre, ar urma să se numere în special oprirea comercializării automobilelor care funcţionează pe benzină începând din 2035. Însă pilonul principal al planului este cea mai mare extindere a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care obligă poluatorii să cumpere certificate care să acopere emisiile lor de CO2, de la lansarea acestui sistem în 2005.

Însă, cât de important este acest subiect pentru români? Avem și noi coduri roșii de temperaturi extrem de ridicate și de furtuni în fiecare zi, dar, în general, sunt privite de public ca fiind fenomene meteo normale.

Conform unui Eurobarometru publicat săptămâna trecută, cetățenii europeni consideră schimbările climatice drept cea mai mare problemă. În schimb, mai puțin de un român din 10 este preocupat de ce se întâmplă cu clima și cu mediul înconjurător. 

Aceasta este una dintre problemele care preocupă Administrația Prezidențială, care anunță, prin vocea Consilierului de Stat Alexandra Bocșe, cea care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate, că specialiștii de la Palatul Cotroceni lucrează la mai multe proiecte menite să pună schimbările climatice pe agenda de priorități a cetățenilor, dar și a instituțiilor publice, centrale și locale. Pentru președintele Klaus Iohannis, creșterea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice și combaterea acestora reprezintă priorități, după cum acesta a anunțat odată cu preluarea celui de-al doilea mandat.

„Ce ne lipsește nouă este o preocupare consistentă pentru mediu în general"

„Ce ne lipsește nouă este o preocupare consistentă pentru mediu în general", spune Alexandra Bocșe, într-o discuție cu Digi24.ro.

„Cred că este o preocupare pentru mediu, dar pentru probleme mai tangibile, gen deșeuri, calitatea aerului, dar calitatea aerului înțeleasă ca poluare a aerului la nivel local. Sunt emisii poluatoare care contribuie și la efectul de seră, la încălzirea globală. Cred că ne trebuie în discursul public o intervenție mai bine articulată, să stabilim această legătură între aceste fenomene meteo atipice din ce în ce mai vizibile, poluare și, evident, acțiunea umană. Valurile de căldură intense nu se întâmplă pentru că, să zicem, anul ăsta e așa, un an mai cald.

Avem datele ANM din România care arată că recent fiecare an a adus un nou record de temperatură și ANM se așteaptă și anul acesta, când vor trage linia, ca anul 2021 să bată recordurile anului 2020. Suntem pe un trend ascendent din punctul acesta de vedere", susține consilierul pentru mediu al președintelui Iohannis.

„E nevoie de comunicare. Acum vine și pachetul european Fit for 55 (Planul UE de acțiune pentru reducerea gazelor cu efect de seră - n.r.), nu trebuie să ne fie frică de implementarea acestor măsuri, nu trebuie să le privim ca pe ceva ce ne impune Comisia Europeană, trebuie să comunicăm într-un fel în care oamenii ajung să înțeleagă că e ceva pentru binele lor", spune Alexandra Bocșe.

AP lucrează la un proiect de Educație pentru climă

Experții de la Administrația Prezidențială lucrează la un proiect de educație națională pentru climă. Schimbările climatice au fost introduse în Strategia Națională de Apărare a Țării și în Planul de implementare și printre prevederi se numără și accesul la educație pentru climă.
În momentul de față, educația despre mediu și climă se face puțin și opțional, și nu are referiri consistente la schimbările climatice.

„Ideea ar fi să fie o formă de educație destul de aplicată, prin care copiii să învețe nu numai chestii teoretice, ne-am uitat la programe pe deșeuri, copiii vedeau niște expuneri în PowerPoint și după aceea nu aveau unde să recicleze și cum să recicleze. Noi vom veni și cu recomandări către autoritățile publice să se implice, să vină cu infrastructură de colectare pentru că degeaba teoretic încercăm să trimitem anumite mesaje, dacă nu sunt oportunități de a învăța prin acțiune directă, prin implicare.

Ne gândim în prima fază să poată să fie aplicată această educație pentru mediu și climă, să fie de fapt o a doua „Săptămână Altfel", dar pentru mediu și climă. Și la procesul educațional să participe nu doar școlarii. Vrem să implicăm și societatea civilă și de fapt noi venim și cu niște sugestii de instrumente, de exemplu o platformă de matching de activități. Școlile, grupurile să se uite pe platformă, platformă unde ONG-urile, stațiile meteo, Ministerul Mediului etc., să își pună activitățile și școala să-și aleagă activitatea. Tocmai pentru a oferi suport școlilor. Dacă le ceri o săptămână altfel, practic să îi susții și cu niște activități. Ideea ar fi ca cel puțin jumătate dintre activități să se petreacă în aer liber și să fie aplicate", explică consilierul de stat de la Administrația Prezidențială.

„Va fi nevoie ca decidenți politici și entități din zona politică să vină să comunice mai mult pe tema asta, să explice legăturile între acțiunea umană și schimbările climatice, va fi nevoie și de participarea media. Cred că este foarte important ca decidenții, factorii de opinie, presa, pur și simplu să își asume un rol de educator pe tema asta", spune Alexandra Bocșe, care crede însă că, dincolo de educare și comunicare publică, este nevoie și de un cadru de politici publice, pentru că, degeaba îi îndemni pe oameni să meargă cu bicicleta dacă ei nu au infrastructura necesară pentru acest lucru, degeaba îi înveți să recicleze dacă nu au cum să facă asta.

„Noi vedem lucrurile ca un parteneriat între autorități și cetățean, pentru că unul fără altul nu vor reuși"

Cum rezolvăm însă cercul vicios în care se face educație de mediu, se explică faptul că acțiunea umană duce la dezastrul climatic, dar oamenii continuă să arunce gunoaie peste tot, autoritățile de proximitate sunt pasive, nu există infrastructură de reciclare?

„Au existat discuții și atunci când am pregătit evenimentul de colectare deșeuri pe Valea Argeșului cu domnul Președinte să știți că am fost cam în toată zona limitrofă Bucureștiului, am avut discuții cu primarii din localitățile din proximitatea Bucureștiului. Deci în ceea ce îi privește pe primari, noi am avut dialog punctual și cu primarii de mari municipii, și cu primari de comune, și ad-hoc, când s-a întâmplat să mergem într-o locație. Am înțeles și durerea lor. Problema cu foarte multe comune din jurul Bucureștiului este că au fost situații la care s-au închis ochii, dar mai există un fenomen - deșeul care nu este bine manageriat în București ajunge în localitățile limitrofe și nu au bugete ca polițiști comunitari să monitorizeze 24 de ore din 24 câmpurile, deci există o externalitate negativă a faptului că nu întotdeauna problema deșeurilor a fost bine manageriată în București.

În ceea ce-i privește pe primari, noi am încercat să identificăm modalități prin care să implicăm autoritățile locale, am înțeles că e o problemă de finanțare, că ar fi și o problemă legată de idei și a existat o discuție cu primari, care au spus că își doresc ca municipalitățile și comunele să facă un pas în față. Sprijinim inițiativele verzi ale primarilor.

De exemplu, un eveniment care se numește Forumul Orașelor Verzi la Brașov. Este o platformă de idei, de politici publice, bune practici și un eveniment care să îi ajute pe primari să conștientizeze că problemele de mediu ar trebui să devină o prioritate la nivel local, pentru că până acum nu au fost. Poate că sunt foarte importante drumurile, și nu spun că nu sunt, renovarea școlii sau a dispensarului, dar și pe agenda locală problemele de mediu ar trebui să urce puțin mai sus", spune Alexandra Bocșe.

La nivel instituțional subiectul schimbărilor climatice există?

„Cred că este în creștere pe agenda Ministerului Mediului și a Guvernului. În momentul în care am venit la Administrația Prezidențială mi s-a spus, uite, schimbările climatice și biodiversitatea sunt importante în Europa, dar parcă au fost vitregite în România. Dar dorință de a le acorda mai multă importanță există și o dovadă e alocarea de resurse suplimentare pentru direcția de schimbări climatice din MMAP"

Ar trebui să existe un minister separat care să se ocupe de gândirea și implementarea de politici publice pe tema asta?

„Cred că avem nevoie de o entitate care trebuie să genereze politici publice. În momentul de față, unitatea centrală de politici publice pe teme de climă este la Ministerul Mediului. E nevoie de o entitate care să genereze politici publice în orice formulă instituțională. Eu nu cred că este o problemă ca ea să rămână la minister atâta timp cât de la nivelul celorlalte ministere există înțelegere că trebuie să participe, cu mai multă implicare, la formularea politicilor. Pe viitor trebuie să se implice mai mult toate instituțiile relevante, mai ales cele care lucrează în strânsă legătură cu sectoarele poluante, și e utilă o structură de coordonare interinstituțională. Guvernul are în lucru un proiect în acest sens. 

Practic, fiecare dintre noi trebuie să își facă partea. E nevoie de un parteneriat între autorități centrale, locale și cetățeni. Președintele Iohannis susține un astfel de parteneriat".

 

 

 


Plasează articolul în:
google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Prima   Contact   Harta
vizitatori: 2004932
sus
B2B and B2C solutions , Branding & Graphic Design Services,Website Design and Development , E-Commerce Systems,Software Application Architecture and Development,Multimedia solutions , 2D/3D modeling & animation solutions,Video & Post Production Creat de Trimaran
 
SCHIMBAREA CLIMEI – esenţa fenomenului   /   CADRUL INTERNAŢIONAL   /   CADRUL NAŢIONAL   /   CERCETĂRI ŞI MODELARE   /   DOCUMENTE   /   UIPM
Tel. +373 22 232247   /  Fax. +373 22 232247

Adresa: str. Alexandru cel Bun 51A, mun. Chisinau, Republica Moldova